arhiereu definitie

ARHIERÉU, arhierei, s. m. Denumire generală pentru gradele superioare ale clerului. [Pr.: -hi-e-] – Slav (v. sl. arhierei < gr.). substantiv masculin arhiereu

arhieréŭ m. (ngr. arhierévs, vgr. -reûs. V. ĭereŭ). Prelat, vlădică (arhiereŭ propriŭ zis, episcop, mitropolit și patriarh). În special, episcop fără eparhie. V. preut. substantiv masculin arhiereŭ

arhieréu (-hi-e-) s. m., art. arhieréul; pl. arhieréi, art. arhieréii substantiv masculin arhiereu

arhiereu m. 1. episcop sau vlădică fără eparhie; 2. orice cleric mai sus de arhimandrit și până la patriarh. [Gr. mod.]. substantiv masculin arhiereu

ARHIERÉU, arhierei, s. m. Cea mai înaltă treaptă în ierarhia bisericească. ♦ Denumire generală pentru gradele superioare ale clerului ortodox (episcop, arhiepiscop, mitropolit); arhipăstor, ierarh. [Pr.: -hi-e-] – Din sl. arhierei. substantiv masculin arhiereu

ARHIERÉU, arhierei, s. m. Denumire generală pentru gradele superioare ale clerului (episcop, arhiepiscop, mitropolit). Deci vă rog, părinți arhierei, de mă veți vedea aproape de moarte, să mă tundeți călugăr. NEGPUZZI, S. I 159. – Pronunțat: -hi-e-. substantiv masculin arhiereu