arhiduce definitie

ARHIDÚCE s.m. Titlu purtat de prinții fostei case imperiale a Austriei. [Cf. it. arciduce, fr. archiduc, lat.med. archidux, după duce]. substantiv masculin arhiduce

ARHIDÚCE s. m. titlu purtat de prinții fostei case imperiale a Austriei. (< fr. archiduc, lat. archidux) substantiv masculin arhiduce

ARHIDÚCE, arhiduci, s. m. Titlu dat prinților din fosta casă imperială a Austriei; bărbat care poartă acest titlu. – După fr. archiduc. substantiv masculin arhiduce

*arhidúce m. (arhi- și duce; fr. archiduc). Mare duce (prinț din familia domnitoare) în Austria. substantiv masculin arhiduce

arhidúce s. m., pl. arhidúci substantiv masculin arhiduce

arhiduce m. titlul principilor imperiali (în casa de Austria și de Rusia). substantiv masculin arhiduce

ARHIDÚCE, arhiduci, s. m. Titlu dat prinților din casa domnitoare de Austria; bărbat care purta acest titlu. – Din fr. archiduc, lat. archidux (după duce). substantiv masculin arhiduce

ARHIDÚCE, arhiduci, s. m. Titlu dat prinților din fosta casă imperială a Austriei. substantiv masculin arhiduce