arhaism definitie

ARHAÍSM s. n. cuvânt, construcție, expresie învechită, ieșită din uz. (< fr. archaïsme) substantiv neutruarhaism

ARHAÍSM s.n. Cuvânt, construcție, expresie învechită, ieșită din uz. [Pl. -me. / < fr. archaïsme]. substantiv neutruarhaism

ARHAÍSM, arhaisme, s. n. Cuvânt, expresie sau construcție învechită. – Fr. archaïsme (< gr.). substantiv neutruarhaism

*arhaízm n., pl. e (vgr. arhaïsmós). Caracteru lucruluĭ vechĭ. Gram. Vorbă saŭ locuțiune veche ĭeșită din uz: un scriitor plin de arhaizme. V. neologizm. substantiv neutruarhaizm

arhaísm s. n., pl. arhaísme substantiv neutruarhaism

arhaism n. 1. mod învechit de a vorbi: au fapt în loc de au făcut; 2. vorbă ieșită din uz (ca craiu, voevod, letopiseț). Arhaismele au intrat definitiv în domeniul istoriei. Cele relative la cultura națională sunt necesare pentru înțelegerea trecutului. Ele nu sunt rare în poeziile Iui Eminescu și unele dintr´însele revin sub pana prozatorilor (Filimon, Odobescu, Ioan Ghica), cari s´au străduit să reînvieze traiul strămoșesc. substantiv neutruarhaism

ARHAÍSM, arhaisme, s. n. Cuvânt, expresie, construcție etc. arhaică. – Din fr. archaïsme. substantiv neutruarhaism

ARHAÍSM, arhaisme, s. n. Cuvînt, expresie sau construcție învechită, folosită în limba operelor literare cu scopul de a reda culoarea locală. [Asachi] întrebuințează... arhaisme reînviate de el. IBRĂILEANU, SP. CR. 52. substantiv neutruarhaism