argou definitie

ARGÓU s.n. (Lingv.) Limbaj convențional, folosit mai ales de vagabonzi, răufăcători etc. pentru a nu fi înțeleși de restul societății. [Pl. -uri / < fr. argot]. substantiv neutru argou

ARGÓU s. n. limbaj convențional folosit de un grup social restrâns (vagabonzi, delicvenți etc.) pentru a nu fi înțeleși de restul societății sau pentru a șoca. (< fr. argot) substantiv neutru argou

ARGÓU, argouri, s. n. Limbaj convențional al unui grup social care, spre a nu fi înțeles de restul societății, folosește cuvinte speciale (regionale și străine), dă sensuri noi unor cuvinte cunoscute etc. – Fr. argot. substantiv neutru argou

argóu (limbaj) s. n., art. argóul; pl. argóuri substantiv neutru argou

ARGÓU, argouri, s. n. Limbaj convențional, folosit mai ales de vagabonzi, rău­făcători etc. pentru a nu fi înțeleși de restul societății. – Din fr. argot. substantiv neutru argou

ARGÓU, argouri, s. n. Limbaj convențional, folosit mai ales de vagabonzi, răufăcători etc. pentru a nu fi înțeleși de restul societății. – Din fr. argot. substantiv neutru argou

ARGÓU, argouri, s. n. Limbaj convențional al unui grup social care, spre a se face neînțeles de restul societății și mai ales de autorități, folosește cuvinte speciale (împrumuturi din graiurile regionale și din limbi străine), dă sensuri diferite de cele curente unor cuvinte din vocabularul comun etc. substantiv neutru argou

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului argou

argou   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular argou argoul
plural argouri argourile
genitiv-dativ singular argou argoului
plural argouri argourilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z