reduceri si promotii 2018
Definitie argintiu - ce inseamna argintiu - Dex Online

argintiu definitie

ARGINTÍU, -ÍE, argintii, adj. (Adesea fig.) De culoarea și strălucirea argintului. ♦ Fig. (Despre sunete, voce etc.) Cristalin, limpede. – Din argint + suf. -iu. adjectiv argintiu

argintíŭ, -íe adj. (d. argint). De coloarea [!] argintuluĭ. adjectiv argintiŭ

ARGINTÍU, -ÍE, argintii, adj. (Adesea fig.) Care are culoarea și strălucirea argintului (1); argintos. ♦ Fig. (Despre sunete, voce etc.) Cristalin, limpede. – Argint + suf. -iu. adjectiv argintiu

argintíu adj. m., f. argintíe; pl. m. și f. argintíi adjectiv argintiu

ARGINTÍU, -ÍE, argintii, adj. 1. De culoarea și strălucirea argintului, cu reflexe de argint. Bunicul... din cînd în cînd... scotea la lumină rețeaua în care se zbăteau peștișorii argintii. SADOVEANU, N. F. 29. Miroase florile-argintii Și cad, o dulce ploaie, Pe creștetele-a doi copii Cu plete lungi, bălaie. EMINESCU, O. I 179. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mîndra țară. ALECSANDRI, P. A. 112. (Adverbial) Un miros îndepărtat de baltă îi cheamă ochii spre Dunăre – prietena lui dorită – care se zărește sclipind argintiu la lumina soarelui. BASSARABESCU, V. 26. ♦ F i g. (Despre păr) Cărunt. A sa barbă ca zăpada, a lui plete argintii, Fața lui cea cuvioasă, ochii săi măreți și vii. NEGRUZZI, S. I. 119. 2. F i g. (Despre voce, rîs etc.) Sonor, cristalin. Rîsul vesel și argintiu al fetiței. adjectiv argintiu

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului argintiu

argintiu   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular argintiu argintiul argintie argintia
plural argintii argintiii argintii argintiile
genitiv-dativ singular argintiu argintiului argintii argintiei
plural argintii argintiilor argintii argintiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z