ARGENTÍT s.n. (Geol.) Minereu constând din sulfură naturală de argint care cristalizează în sistemul cubic în cristale cenușii; argirit. [Cf. fr. argentite, germ. Argentit]. substantiv neutru argentit
ARGENTÍT s. n. argirit; argiroză (1). (< fr. argentite) substantiv neutru argentit
ARGENTÍT s. n. Minereu de argint care cristalizează în sistemul cubic, în cristale cenușii. – Fr. argentite. substantiv neutru argentit
argentít s. n. substantiv neutru argentit
ARGENTÍT s. n. Minereu de argint care cristalizează în sistemul cubic sau rombic, în cristale cenușii. – Din fr. argentite. substantiv neutru argentit
argentit substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | argentit | argentitul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | argentit | argentitului |
plural | — | — |