areta definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeareta
- Vezi aici mai multe rimeareta
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuar
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuare
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuta
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cueta
arắt, a arătá v. tr. (din maĭ vechĭu arét, areată, să arete, uzitat și azĭ în Trans., d. lat. ad-rectare d. árrĭgo, -ígere, -éctum, a ridica. V. direct. – Arăt, arățĭ, arată, – să arate și să arăte). Îndrept ochiĭ cuĭva spre ceva, indic: a arăta drumu, ceasornicu arată ceasu. Demonstrez: a arăta periculu. Scot, daŭ la iveală: a arăta pașaportu. Fac să vadă că am putere (de ex., răzbunîndu-mă, pedepsind) lasă, că-ĭ arăt eŭ! Vechĭ. Mustru. V. intr. Am înfățișare, par: arățĭ foarte bine (la față), arățĭ rău (eștĭ bolnav). V. refl. Apar, mă ivesc: luna se arată. Mă revelez: după zăzboĭ mulțĭ vitejĭ s' arată (Prov.). verbarăt
2) arét v. tr. V. arăt. verbaret
ARETÁ vb. intr. a ponta3 (I). (< fr. arrêter) verbareta
ARETÁ, pers. 3 arétă, vb. I. Intranz. (Despre câini de vânătoare) A rămâne pe loc imediat ce zărește sau simte vânatul. – Din fr. arrêter. verbareta
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiareta
| areta verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)areta | aretare | aretat | aretând | singular | plural | ||
| aretând | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | (să)— | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | (să)— | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) | aretă | (să)— | areta | aretă | aretase | ||
| plural | I (noi) | — | (să)— | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | (să)— | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) | aretă | (să)arete | aretau | aretară | aretaseră | ||