AREOLÁR, -Ă adj. Referitor la areolă. ♦ (Despre eroziuni) Care acționează lateral. [Pron. -re-o- / < fr. aréolaire]. adjectivareolar
AREOLÁR, -Ă adj. 1. referitor la areolă. 2. (geol.) eroziune ~ă = eroziune care acționează lateral. 3. viteză ~ă = cantitate ce caracterizează la un moment dat aria descrisă de raza vectoare care definește poziția unui mobil față de un punct fix. (< fr. aréolaire) adjectivareolar
areolár (-re-o-) adj. m., pl. areolári; f. areoláră, pl. areoláre adjectivareolar
AREOLÁR, -Ă, areolari, -e, adj. (Mat.) Care aparține ariei2, privitor la arie2. [Pr.: -re-o-] – Din fr. aréolaire. adjectivareolar
areolar adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | areolar | areolarul | areolară | areolara |
plural | areolari | areolarii | areolare | areolarele | |
genitiv-dativ | singular | areolar | areolarului | areolare | areolarei |
plural | areolari | areolarilor | areolare | areolarelor |