arculeț definitie

credit rapid online ifn

ARCULÉȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc. substantiv neutruarculeț

arculéț s. n., pl. arculéțe substantiv neutruarculeț

credit rapid online ifn

ARCULÉȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc.Arc + suf. -uleț. substantiv neutruarculeț

ARCULÉȚ, arculețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui arc (1). Luă o viță de păr din capul fetei, făcu lațuri și un arculeț, și, dîndu-le băiatului, le zise:... Cu astea să prindeți păsărele ca să aveți ce mînca. ISPIRESCU, L. 335. substantiv neutruarculeț

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiarculeț

arculeț   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arculeț arculețul
plural arculețe arculețele
genitiv-dativ singular arculeț arculețului
plural arculețe arculețelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z