árctic (árctică), adj. – Situat în regiunea Polului Nord. Lat. arcticus sau gr. ἀρϰτιϰός (Gáldi 152). Sec. XVII. adjectiv arctic
ÁRCTIC, -Ă adj. situat la Polul Nord; septentrional, boreal. (< fr. arctique, lat. arcticus, gr. arktikos) adjectiv arctic
ÁRCTIC, -Ă adj. Situat în apropiere de polul nord; septentrional, boreal. [< fr. arctique, lat. arcticus, gr. arktikos]. adjectiv arctic
ÁRCTIC, -Ă, arctici, -e, adj. Care este situat în regiunea polului nord; septentrional, boreal. – Fr. arctique (lat. lit. arcticus). adjectiv arctic
*árctic, -ă adj. (vgr. arktikós, d. árktos, urs, ursoaĭcă, ursa, caru, o constelațiune). De mează – noapte, boreal, septentrional, nordic. adjectiv arctic
árctic (arc-tic) adj. m., pl. árctici; f. árctică, pl. árctice adjectiv arctic
arctic a. situat la polul N. sau în vecinătatea sa. adjectiv arctic
ÁRCTIC, -Ă, arctici, -ce, adj. Care este situat în regiunea Polului Nord; care are caractere proprii acestei regiuni. – Din fr. arctique, lat. arcticus. adjectiv arctic
ARCTÍC, -Ă, arctici, -e, adj. (în opoziție cu antarctic) Care este situat în apropierea polului nord; septentrional, boreal. Regiunea arctică. adjectiv arctic
| arctic adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | 'arctic | 'arcticul | 'arctică | 'arctica |
| plural | 'arctici | 'arcticii | 'arctice | 'arcticele | |
| genitiv-dativ | singular | 'arctic | 'arcticului | 'arctice | 'arcticei |
| plural | 'arctici | 'arcticilor | 'arctice | 'arcticelor | |