arcat definitie

credit rapid online ifn

ARCÁT, -Ă adj. Arcuat. [Cf. fr. arqué]. adjectivarcat

ARCÁT, -Ă adj. arcuat. (< fr. arqué) adjectivarcat

credit rapid online ifn

ARCÁT, -Ă, arcați, -te, adj. (Poetic) Care are formă de arc; arcuit. Sprâncenele arcate fruntea albă i-o încheie (EMINESCU). – Din arc + suf. -at (după fr. arqué). adjectivarcat

*arcát, -ă adj. (lat. arcuatus). În formă de arc, arcuit: ferestre, sprincene arcate. Picioare arcate, strîmbe îndoite afară, cu genunchiĭ depărtațĭ unu de altu. – La Cant. arcos. adjectivarcat

arcát (rar) adj. m., pl. arcáți; f. arcátă, pl. arcáte adjectivarcat

arcat a. 1. în formă de arc, boltit: ferestre arcate; 2. fig. sprâncene arcate. adjectivarcat

ARCÁT, -Ă, arcați, -te, adj. (Rar) Arcuit. – Arc + suf. -at (după fr. arqué). adjectivarcat

ARCÁT, -Ă, arcați, -te, adj. (Poetic) Care are formă de arc; arcuit. Sprîncenele-i arcate urcau sub a lui frunte Ca tinere lăstare sub umbra unui munte. MACEDONSKI, O. I 214. Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprâștie, Tîmpla bate liniștită ca o umbră viorie, Și sprîncenele arcate fruntea albă i-o încheie, Ce o singură trăsură măiestrii le încondeie. EMINESCU, O. I 79. Prin ferestrele arcate, după geamurițremur numa Lungi perdele încrețite, care scînteie ca bruma. EMINESCU, O. I 152. adjectivarcat

arcá vb. tr., refl. A (se) arcui. (< fr. arquer) verb tranzitivarca

arcá f. (turc. arka, dos, spate, sprijin, protecțiune, protector). L. V. Protector: dedese [!] știre și la arcalele sale (Cost. I,306). verb tranzitivarca

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiarcat

arcat  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arcat arcatul arca arcata
plural arcați arcații arcate arcatele
genitiv-dativ singular arcat arcatului arcate arcatei
plural arcați arcaților arcate arcatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z