APROZÁR s.n. Unitate comercială de aprovizionare cu zarzavaturi. [< apro(vizionare cu) zar(zavat)]. substantiv neutruaprozar
APROZÁR, aprozare, s. n. (Ieșit din uz) Unitate comercială pentru produse agroalimentare. – Apro[vizionare] + zar[zavat]. substantiv neutruaprozar
aprozar substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | aprozar | aprozarul |
plural | aprozare | aprozarele | |
genitiv-dativ | singular | aprozar | aprozarului |
plural | aprozare | aprozarelor |