apret definitie

APRÉT s.n. 1. Substanță folosită la tratarea țesăturilor și a firelor pentru a le da anumite calități. 2. Substanță care se aplică pe suprafața pieilor în curs de finisare pentru a le îmbunătăți lustrul, rezistența la lumină, la frecare etc. [Pl. -turi. / < fr. apprêt]. substantiv neutru apret

APRÉT s. n. preparat la tratarea țesăturilor și fibrelor textile pentru a le da anumite calități; scrobeală. (< fr. apprêt) substantiv neutru apret

APRÉT, apreturi, s. n. 1. Substanță cu care se tratează țesăturile, uneori fibrele, pentru a le da anumite calități (asprime, rigiditate, luciu). 2. Substanță care se aplică pe suprafața pieilor în timpul operației de finisare, pentru a le da anumite calități. – Fr. apprêt. substantiv neutru apret

aprét (a-pret) s. n., (sorturi) pl. apréturi substantiv neutru apret

APRÉT, apreturi, s. n. 1. Substanță cu care se tratează țesăturile sau fibrele tex­tile pentru a le da asprime, rigiditate, luciu, pentru a le face impermeabile, neșifonabile etc; scrobeală. 2. Substanță care se aplică pe suprafața pieilor în timpul operației de finisare a tăbăcirii, în vederea formării unui strat de protecție și de lustru. 3. Faptul de a fi apretat. – Din fr. apprêt. substantiv neutru apret

APRÉT, apreturi, s. n. Substanță (amidon, clei, gelatină, talc, rășini etc.) cu care se tratează țesăturile și uneori firele pentru a le da anumite calități (asprime, rigiditate, luciu etc.). substantiv neutru apret

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului apret

apret   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apret apretul
plural apreturi apreturile
genitiv-dativ singular apret apretului
plural apreturi apreturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z