apreciá (apreciéz, apreciát), vb. – A evalua, a prețui; a socoti, a considera. – Var. (înv.) apreția, aprețui. Fr. apprécier. Var. apreția (formată după fr., prin analogie cu preț) este curentă în literatura sec. XIX; aprețui se bazează pe prețui. Ambele forme sînt înv., cu toate că DAR le consideră actuale. – Der. (din fr.) apreciabil, adj.; apreciator (var. aprețuitor), adj.; inapreciabil, adj. verb tranzitivaprecia
APRECIÁ vb. I. tr. 1. A prețui, a evalua (în bani etc.). ♦ A prețui, a stima (pe cineva). 2. A socoti, a crede, a conchide. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. [< fr. apprécier, cf. lat. appretiare < ad – la, pretium – preț]. verb tranzitivaprecia
APRECIÁ vb. tr. 1. a stabili valoarea, a evalua, a estima. ◊ a prețui, a stima (pe cineva). 2. a socoti, a considera (că). (< fr. apprécier, lat. appretiare) verb tranzitivaprecia
APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina în bani o valoare materială; a evalua. ♦ A prețui (la justa valoare) pe cineva sau ceva. 2. A socoti, a conchide. [Pr.: -ci-a] – Fr. apprécier. verb tranzitivaprecia
apreciá (a ~) (a-pre-ci-a) vb., ind. prez. 3 apreciáză, 1 pl. apreciém (-ci-em); conj. prez. 3 să apreciéze; ger. apreciínd (-ci-ind) verb tranzitivaprecia
aprețià v. 1. a prețui; 2. fig. a judeca despre valoarea unui lucru. verb tranzitivaprețià
APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina prețul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale); a aprețui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a-] – Din fr. apprécier. verb tranzitivaprecia
APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina o valoare materială exprimînd-o în bani, a-i atribui un preț; a evalua. Experții au apreciat valoarea motorului la suma de cinci mii de lei. 2. (Cu privire la ființe sau lucruri) A prețui la justa valoare; a stima. Acea scriere a lui Bălcescu [« Puterea armată la Romîni »] a fost foarte apreciată de cititorii dup-atunci și a avut chiar onorurile unei edițiuni separate, tipărită tot în tipografia lui Kogălniceanu. GHICA, S. A. 142. 3. A socoti, a conchide. Adunarea generală apreciază că activitatea biroului a fost satisfăcătoare. – Pronunțat: -ci-a. verb tranzitivaprecia
*apreciéz v. tr. (fr. apprécier, d. lat. prétium, preț. V. depreciez). Prețuĭesc. Fig. Stimez, consider: lumea l-a apreciat mult. verb tranzitivapreciez
aprecia verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)aprecia | apreciere | apreciat | apreciind | singular | plural | ||
apreciind | apreciați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | apreciez | (să)apreciez | apreciam | apreciai | apreciasem | |
a II-a (tu) | apreciezi | (să)apreciezi | apreciai | apreciași | apreciaseși | ||
a III-a (el, ea) | apreciază | (să)apreciai | aprecia | aprecie | apreciase | ||
plural | I (noi) | apreciem | (să)apreciem | apreciam | apreciarăm | apreciaserăm | |
a II-a (voi) | apreciați | (să)apreciați | apreciați | apreciarăți | apreciaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | apreciază | (să)aprecieze | apreciau | apreciară | apreciaseră |