reduceri si promotii 2018
Definitie aprețuire - ce inseamna aprețuire - Dex Online

aprețuire definitie

APREȚUÍRE, aprețuiri s. f. (Înv.) Acțiunea de a aprețui; apreciere, prețuire. substantiv feminin aprețuire

aprețuíre (înv.) (a-pre-) s. f., g.-d. art. aprețuírii; pl. aprețuíri substantiv feminin aprețuire

APREȚUÍRE, aprețuiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a aprețui.V. aprețui. substantiv feminin aprețuire

APREȚUÍRE, aprețuiri, s. f. (Învechit) Acțiunea de a a p r e ț u i; apreciere, prețuire. Într-aceste din urmă cuvinte găsim o aprețuire dreaptă și nimerită a versurilor d-lui Iancu Văcărescu. ODOBESCU, S. A. 171. substantiv feminin aprețuire

APREȚUÍ, aprețuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A aprecia, a prețui. – Fr. apprecier (după prețui). verb tranzitiv aprețui

aprețuí (a ~) (înv.) (a-pre-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. aprețuiésc, imperf. 3 sg. aprețuiá; conj. prez. 3 să aprețuiáscă verb tranzitiv aprețui

APREȚUÍ, aprețuiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A aprecia, a prețui. Ah! domnule, sîntem meniți amîndoi a ne cunoaște ș-a ne aprețui. ALECSANDRI, T. 745. verb tranzitiv aprețui

APREȚUÍ, aprețuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A aprecia, a prețui (pentru calitățile sale). – Din lat. appretiare, fr. apprécier (după prețui). verb tranzitiv aprețui

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului aprețuire

aprețuire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aprețuire aprețuirea
plural aprețuiri aprețuirile
genitiv-dativ singular aprețuiri aprețuirii
plural aprețuiri aprețuirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z