apelpisie definitie

APELPISÍE, apelpisii, s. f. (Înv.) Stare de deznădejde; exasperare. – Ngr. apelpisia. substantiv femininapelpisie

apelpisíe f. (ngr. apelpisia). Sec. 19. Desperare [!]. substantiv femininapelpisie

apelpisíe (înv.) s. f., art. apelpisía, g.-d. art. apelpisíei; pl. apelpisíi, art. apelpisíile substantiv femininapelpisie

apelpisie f. desperare (învechit): în starea de apelpisie în care m’aflu FIL. substantiv femininapelpisie

APELPISÍE, apelpisii, s. f. (Înv.) Stare de deznădejde, de disperare sau de exasperare. – Din ngr. apelpisia. substantiv femininapelpisie

APELPISÍE s. f. (Învechit) Stare de deznădejde, exasperare. N-o lăsa singură... mă tem să nu cadă în apelpisie. ALECSANDRI, T. 1278. substantiv femininapelpisie