APELÁ vb. I. intr. A face apel la cineva, a adresa o cerere, o rugăminte; a chema. ♦ (Ieșit din uz) A se adresa unei instanțe judecătorești superioare pentru a cere schimbarea sau infirmarea unei hotărâri date de o instanță inferioară. [< fr. appeler, cf. lat., it. appellare]. verb tranzitivapela
APELÁ, apeléz, vb. I. ~ II. Tranz. (Inform.) A cere, a încerca să obțină (date, informații). (din fr. appeler, lat. appellare) verb tranzitivapela
APELÁ, apelez, vb. I. Intranz. 1. A se adresa cuiva cu o rugăminte, cu o cerere. 2. (Înv.) A se adresa unei instanțe judecătorești superioare spre a cere anularea unei sentințe date de o instanță inferioară. – Fr. appeler. verb tranzitivapela
apelá (a ~) vb., ind. prez. 3 apeleáză verb tranzitivapela
apelà v. 1. a recurge la un tribunal superior; 2. fig. a se referi la, a invoca mărturia cuiva. verb tranzitivapelà
APELÁ, apelez, vb. I. Intranz. 1. A se adresa cuiva cu o rugăminte, cu o cerere, a cere concursul cuiva. 2. (Jur.) A introduce un apel (4). – Din fr. appeler. verb tranzitivapela
APELÁ, apelez, vb. I. Intranz. 1. A se adresa cuiva cu o rugăminte, a cere ajutorul cuiva, a face apel, a recurge la cineva. 2. (Învechit) A se adresa unei instanțe judecătorești superioare spre a anula sentința dată de o instanță inferioară. Stăpînul fiind [în secolul al XVIII-lea] și judecător al țăranului, acestuia îi era oprit să apeleze împotriva lui. IST. R. P. R. 266. verb tranzitivapela
*apeléz v. intr. (lat. appellare; fr. appeler). Recurg la un tribunal superior (cum e curtea de apel față de tribunal). Fig. Recurg la mărturia saŭ ajutoru cuĭva. verb tranzitivapelez
apela verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)apela | apelare | apelat | apelând | singular | plural | ||
apelând | apelați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | apelez | (să)apelez | apelam | apelai | apelasem | |
a II-a (tu) | apelezi | (să)apelezi | apelai | apelași | apelaseși | ||
a III-a (el, ea) | apelează | (să)apelai | apela | apelă | apelase | ||
plural | I (noi) | apelăm | (să)apelăm | apelam | apelarăm | apelaserăm | |
a II-a (voi) | apelați | (să)apelați | apelați | apelarăți | apelaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | apelează | (să)apeleze | apelau | apelară | apelaseră |