APARIȚIÚNE s.f. v. apariție. substantiv feminin aparițiune
*aparițiune f. (lat. apparítio, -ónis). Arătare: aparițiunea uneĭ comete. Ĭeșire la lumină: aparițiunea uneĭ cărțĭ. Spectru, viziune, arătare: aparițiune fantastică. A-țĭ face aparițiunea, a apărea. – Și -íție. substantiv feminin aparițiune
apariți(un)e f. 1. ivirea unui fenomen: aparițiunea unei comete; 2. ieșire la lumină: aparițiunea unei cărți; 3. vedenie, spectru. substantiv feminin aparițiune
aparițiune | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | aparițiune | aparițiunea |
plural | aparițiuni | aparițiunile | |
genitiv-dativ | singular | aparițiuni | aparițiunii |
plural | aparițiuni | aparițiunilor |