reduceri si promotii 2018
Definitie apărător - ce inseamna apărător - Dex Online

apărător definitie

APĂRĂTÓR, -OÁRE, apărători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care apără, protejează. 2. S. m. și f. Persoană care apără sau sprijină ceva sau pe cineva. ♦ Persoană care apără cauza cuiva în fața justiției. 3. Dispozitiv din bare, în formă de grătar montat în fața locomotivei, pentru a înlătura obstacolele de pe linie. – Din apăra + suf. -(ă)tor. adjectiv apărător

apărător, -oáre adj. Care apără. S. m. Avocat de o treaptă maĭ joasă și care pledează numaĭ pe la judecătoriĭ. S. f., pl. orĭ. Lucru care apără, care ferește de loviturĭ, de lumină ș. a. (ca scutu, cozorocu, burdufurile de frînghie între vasele plutitoare ș. a.). Pomătuf [!] mare de coadă de cal (de pene de hîrtie) de alungat muștele orĭ de șters colbu. (Acesta se numește și bătătoare). adjectiv apărător

APĂRĂTÓR, -OÁRE, apărători, -oare, adj., s. m., s. f., s. n. 1. Adj. Care apără sau protejează. 2. S. m. și f. Persoană care apără sau sprijină ceva sau pe cineva. ♦ Persoană care apără cauza cuiva în fața justiției. ♦ Fundaș. 3. S. n. Nume dat unor obiecte sau dispozitive (tehnice) cu rol protector. – Apăra + suf. -ător. adjectiv apărător

apărător m. și a. care apără. adjectiv apărător

APĂRĂTÓR1, -OÁRE, apărători, -oare, adj. Care aoără, protejează, sprijină. Scut apărător. NEGRUZZI, S. I 200. adjectiv apărător

apărătór adj. m., s. m., pl. apărătóri; adj. f., (persoană) s. f. sg. și pl. apărătoáre adjectiv apărător

APĂRĂTÓR, -OÁRE, apărători, -oare, adj., s. m., s.f, s. n. 1. Adj. Care apără sau protejează. 2. S. m. și f. Persoană care apără sau sprijină ceva sau pe cineva. ♦ Persoană care apără cauza cuiva în fața justiției. ♦ Fundaș. 3. S. n., s. f. Nume dat unor obiecte sau dispozitive (tehnice) cu rol protector. – Apăra + suf. -ător. adjectiv apărător

APĂRĂTÓR2, -OÁRE, apărători, -oare, s. m. și f. Cel care apără sau sprijină ceva sau pe cineva. V. ocrotitor, protector. Tata îmi era totdeauna apărător. SADOVEANU, N. F. 47. 4 Persoană (de obicei avocat) care apără în fața unei instanțe judecătorești pe un împricinat. Nici apărători n-ai? He-i-i... faci judecata de rîs! CAMILAR, N. II 313. N-avem apărător, domnule președinte, pentru că n-am putut să-l plătim cît ne-o cerut. BUJOR, S. 145. adjectiv apărător

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului apărător

apărător   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apărător apărătorul apărătoare apărătoarea
plural apărători apărătorii apărătoare apărătoarele
genitiv-dativ singular apărător apărătorului apărătoare apărătoarei
plural apărători apărătorilor apărătoare apărătoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z