ANULÁR, -Ă adj. De forma unui inel, care este sau se prezintă ca un inel. [Cf. lat. annularius, fr. annulaire]. adjectivanular
*anulár, -ă adj. (lat. anularis, d. ánulus = anellus, inel. Fr. annulaire, cu doĭ n, după o grafie greșită latină infl. de annus, an). Ca inelu, inelar: eclipsă anulară. Protuberanța anulară, o unflătură în formă de inel în partea de jos a creĭeruluĭ. Degetu anular, degetu inelar (al patrulea). V. inelar. adjectivanular
anulár (rar) adj. m., pl. anulári; f. anuláră, pl. anuláre adjectivanular
ANULÁR, -Ă, anulari, -e, adj. (Rar) De forma unui inel, care se înfățișează ca un inel. – Din fr. annulaire. adjectivanular
anular adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | anular | anularul | anulară | anulara |
plural | anulari | anularii | anulare | anularele | |
genitiv-dativ | singular | anular | anularului | anulare | anularei |
plural | anulari | anularilor | anulare | anularelor |