antipartinic definitie

ANTIPARTÍNIC, -Ă adj. Îndreptat împotriva principiilor, concepțiilor și metodelor unui partid; dușmănos acestui partid. [După rus. antipartiinâi]. adjectivantipartinic

ANTIPARTÍNIC, -Ă, antipartinici, -e, adj. Îndreptat împotriva concepțiilor, principiilor și metodelor partidelor comuniste și muncitorești; dușmănos partidelor comuniste și muncitorești. – Din anti- + partinic (după rus. antipartiinyj). adjectivantipartinic

ANTIPARTÍNIC, -Ă adj. care se opune ideologiei, programului partidului din care face parte. (după rus. antipartiinîi) adjectivantipartinic

antipartínic adj. m., pl. antipartínici; f. antipartínică, pl. antipartínice adjectivantipartinic

ANTIPARTÍNIC, -Ă, antipartinici, -ce, adj. Îndreptat împotriva concepțiilor, principiilor și metodelor partidului din care face parte. – Anti- + partinic (după rus. antipartiinîi). adjectivantipartinic

ANTIPARTÍNIC, -Ă, antipartinici, -e, adj. Îndreptat împotriva concepțiilor, principiilor și metodelor partidelor comuniste și muncitorești; care este dușmănos partidelor comuniste și muncitorești. Deviatorii au fost descoperiți. Ei au căutat să continue politica lor antipartinică și s-o extindă. Conducerea partidului nostru a demascat și zdrobit acțiunea deviatorilor. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 645. adjectivantipartinic