ANTICITÁTE s. f. v. antichitate. substantiv femininanticitate
ANTICITÁTE S. f. v. antichitate. substantiv femininanticitate
ANTICHITÁTE, (2) antichități, s. f. 1. Epocă a civilizației vechi, în special a celei greco-romane; vechime. 2. (Mai ales la pl.) Obiect antic, monument vechi, rămășiță istorică. [Var.: (înv.) anticitáte s. f.] – Din fr. antiquité, lat. antiquitas, -atis. substantiv femininantichitate
anticitate substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | anticitate | anticitatea |
plural | anticități | anticitățile | |
genitiv-dativ | singular | anticități | anticității |
plural | anticități | anticităților |