reduceri si promotii 2018
Definitie anticipare - ce inseamna anticipare - Dex Online

anticipare definitie

ANTICIPÁRE s.f. Faptul de a anticipa. ♦ Pronunțare anticipată a unui sunet care se găsește într-o silabă următoare; anticipație. [< anticipa]. substantiv feminin anticipare

ANTICIPÁRE s. f. faptul de a anticipa; anticipație. ◊ (lingv.) pronunțare anticipată a unui sunet din silaba următoare. (< anticipa) substantiv feminin anticipare

ANTICIPÁRE, anticipări, s. f. Acțiunea de a anticipa. ♦ (Fon.) Pronunțarea anticipată a unui sunet dintr-o silabă următoare. substantiv feminin anticipare

anticipáre s. f., g.-d. art. anticipắrii; pl. anticipắri substantiv feminin anticipare

ANTICIPÁRE, anticipări, s. f. 1. Acțiunea de a anticipa; anticipație. 2. Pro­nunțare anticipată a unui sunet dintr-o silabă următoare. – V. anticipa. substantiv feminin anticipare

ANTICIPÁRE, anticipări, s. f. Acțiunea de a anticipa. ♦ Pronunțare anticipată a unui sunet dintr-o silabă următoare. În romînescul « pecingine » avem, față de latinescul «petiginem », anticiparea lui « n ». substantiv feminin anticipare

*anticipațiúne f. (lat. anticipátio, -ónis). Acțiunea de a anticipa. Muz. Producerea prematură a unuĭ sunet care ține de acordu următor. Ret. Figura pin [!] care apucĭ în ainte [!] o obĭecțiune a adversaruluĭ ca s' o distrugĭ îndată (se numește și anteocupațiune și prolepsă). Pin anticipațiune, anticipînd. – Și -áție și -áre. substantiv feminin anticipațiune

*antícip și -éz, a v. tr. (lat. anticipa, -cipáre, d. ante, înainte, și capere, a lua). Apuc în ainte [!], preîntîmpin: a anticipa plata (a plăti din ainte [!]). Uzurp: a anticipa veniturile cuĭva. verb tranzitiv anticip

ANTICIPÁ vb. I. intr., tr. A face ceva dinainte; a o lua înainte, a depăși. [< fr. anticiper, cf. lat. anticipare]. verb tranzitiv anticipa

ANTICIPÁ vb. intr., tr. a ghici dinainte, a prevedea; a devansa. (< fr. anticiper, lat. anticipare) verb tranzitiv anticipa

anticipá (a ~) vb., ind. prez. 3 anticipeáză/antícipă verb tranzitiv anticipa

anticipà v. 1. a preveni, a lua înainte, a preîntâmpina (ziua, plata); 2. a uzurpa drepturile cuiva. verb tranzitiv anticipà

ANTICIPÁ, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată) sau înaintea timpului convenit. [Prez. ind. și: anticip] – Din fr. anticiper, lat. anticipare. verb tranzitiv anticipa

ANTICIPÁ, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A o lua înainte, a săvârși o acțiune înaintea alteia sau înaintea timpului cuvenit. – Fr. anticiper (lat. lit. anticipare). verb tranzitiv anticipa

ANTICIPÁ, anticipez, vb. I. I n t r a n z. (De obicei cu determinări introduse prin prep. « asupra ») A o lua înainte, a face ceva înaintea momentului cuvenit. verb tranzitiv anticipa

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului anticipare

anticipare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anticipare anticiparea
plural anticipări anticipările
genitiv-dativ singular anticipări anticipării
plural anticipări anticipărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z