antablament definitie

credit rapid online ifn

ANTABLAMÉNT s.n. Porțiune de zidărie așezată la partea superioară a unui zid sau deasupra unui șir de coloane, care susține acoperișul. [Pl. -te, -turi. / < fr. entablement]. substantiv neutruantablament

ANTABLAMÉNT s. n. element de arhitectură compus din arhitravă, friză și cornișă, în partea superioară a unui zid, deasupra unui șir de coloane, care susține acoperișul. (< fr. entablement) substantiv neutruantablament

credit rapid online ifn

ANTABLAMÉNT, antablamente, s. n. Element de arhitectură așezat deasupra zidurilor sau coloanelor unei construcții, care susține acoperișul. – După fr. entablement. substantiv neutruantablament

antablamént (-ta-bla-) s. n., pl. antablaménte substantiv neutruantablament

ANTABLAMÉNT, antablamente, s. n. Element de arhitectură așezat deasupra zidurilor de fațadă sau a coloanelor unei construcții, care susține acoperișul. – Din fr. entablement. substantiv neutruantablament

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiantablament

antablament  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular antablament antablamentul
plural antablamenturi antablamentele
genitiv-dativ singular antablament antablamentului
plural antablamenturi antablamenturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z