anima definitie

CON ÁNIMA loc. adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Cu însuflețire. [< it. con anima]. invariabilconanima

CON ÁNIMA loc. adv. (muz.) cu însuflețire; animat. (<it. con anima) invariabilconanima

ANIMÁ vb. I. tr., refl. A da viață, a (se) însufleți, a stimula. [< fr. animer, lat. animare < anima – suflet]. verb tranzitivanima

ANIMÁ vb. tr., refl. a da viață, a (se) însufleți, a (se) înviora. (< fr. animer, lat. animare) verb tranzitivanima

ANIMÁ, aním, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face mai activ sau mai expresiv; a (se) însufleți. [Prez. ind. și: animez] – Fr. animer (lat. lit. animare). verb tranzitivanima

animá (a ~) vb., ind. prez. 3 anímă verb tranzitivanima

animà v. 1. a însufleți, a da viață; 2. fig. a îmbărbăta: speranța, animă înc’odată tremurândul picior EM.; 3. a învia: chiar țărna din morminte s’animă și tresare AL. verb tranzitivanimà

ANIMÁ, aním, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face mai activ sau mai expresiv, a da sau a căpăta mai multă viață; a (se) însufleți. [Prez. ind. și: animez] – Din fr. animer, lat. animare. verb tranzitivanima

ANIMÁ, aním și animez, vb. I. T r a n z. A face să fie mai activ sau mai expresiv, a stimula, a înviora, a însufleți. Animați de-o nouă viață, Gîndăceii din pămînt La lumină ies în față. ALECSANDRI, O. 227. ♦ Refl. Peisajul fantastic al Roșiei-Montana începe să se anime. BOGZA, Ț. 49. verb tranzitivanima

animá (animéz, animát), vb. – A însufleți, a încuraja. Fr. animer.Der. (din fr.) animați(u)ne, s. f.; animator, adj.; animozitate, s. f.; desanima, vb. (a descuraja); inanimat (var. neanimat), adj.; reanima, vb. verb tranzitivanima

*animéz v. tr. (lat. ánima, -áre; fr. animer). Daŭ viață. Fig. Încurajez, însuflețesc: a anima soldațiĭ la luptă. Daŭ vigoare: a anima stilu, ședința. verb tranzitivanimez

ANIMOLOGÍE s. f. știința sistemului conceptual sau a activităților spirituale referitoare la instituțiile sociale, artă, religie etc. (cf. lat. animus, spirit, inteligență) verb tranzitivanimologie

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluianima

anima  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)anima animare animat animând singular plural
animând animați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) anim (să)animez animam animai animasem
a II-a (tu) animezi (să)animi animai animași animaseși
a III-a (el, ea) animea (să)animai anima animă animase
plural I (noi) animăm (să)animăm animam animarăm animaserăm
a II-a (voi) animați (să)animați animați animarăți animaserăți
a III-a (ei, ele) ani (să)animeze animau anima animaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z