ANGLICÍSM s.n. (Lingv.) Expresie proprie limbii engleze; cuvânt de origine engleză, împrumutat de o altă limbă, încă neintegrat în aceasta. [Pl. -me. / < fr. anglicisme]. substantiv neutruanglicism
ANGLICÍSM s. n. 1. cuvânt, expresie proprii limbii engleze; cuvânt pătruns într-o altă limbă și încă neintegrat în aceasta. 2. caracteristică, obicei tipic englezesc. (< fr. anglicisme) substantiv neutruanglicism
ANGLICÍSM, anglicisme, s. n. Expresie specifică limbii engleze. – Fr. anglicisme. substantiv neutruanglicism
*anglicízm n., pl. e. Idiotizm englez: operele luĭ Walter Scott îs pline de anglicizme pe care nu le poțĭ traduce în altă limbă. substantiv neutruanglicizm
anglicísm s. n., pl. anglicísme substantiv neutruanglicism
ANGLICÍSM, anglicisme, s. n. Expresie specifică limbii engleze; cuvânt de origine engleză împrumutat, fără necesitate, de o altă limbă și neintegrat în aceasta. – Din fr. anglicisme. substantiv neutruanglicism
anglicism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | anglicism | anglicismul |
plural | anglicisme | anglicismele | |
genitiv-dativ | singular | anglicism | anglicismului |
plural | anglicisme | anglicismelor |