anexiune definitie

ANEXIÚNE s.f. Încorporare prin mijloace violente a unei provincii, a unei țări mai mici sau mai slabe făcută de către o altă țară mai mare sau mai puternică. [Pron. -xi-u-. / cf. fr. annexion, lat. annexiounire, legătură]. substantiv feminin anexiune

ANEXÍUNE s. f. încorporare de către un stat, prin mijloace violente, a unui teritoriu străin. (< fr. annexion, lat. annexio) substantiv feminin anexiune

ANEXIÚNE, anexiuni, s. f. Încorporare prin violență a unui teritoriu aparținând altei țări. [Pr.: -xi-u-] – Fr. annexion (lat. lit. anexio, -onis). substantiv feminin anexiune

*anexiúne f. (lat. an-néxio, -ónis). Acțiunea de a anexa. substantiv feminin anexiune

anexiúne (-xi-u-) s. f., g.-d. art. anexiúnii; pl. anexiúni substantiv feminin anexiune

anexiune f. adăogare, împreunare. substantiv feminin anexiune

ANEXIÚNE, anexiuni, s. f. Alipire cu forța de către un stat a unui teritoriu aparținând altui stat. [Pr.: -xí-u-] – Din fr. annexion, lat. annexio, -onis. substantiv feminin anexiune

ANEXIÚNE, anexiuni, s. f. Alipire cu forța, încorporare prin violență a unei țări, a unei provincii etc. de către altă țară; anexare. Prin anexiune sau acaparare de pământuri străine, guvernul înțelege, potrivit concepțiilor despre drept ale democrației în general și ale claselor celor ce muncesc în special, orice alipire la un stat mare sau puternic a unei naționalități mici sau slabe, fără consimțământul și dorința acestei naționalități. LENIN-STALIN REV. OCT. 13. – Pronunțat: -xi-u-. substantiv feminin anexiune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului anexiune

anexiune   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anexiune anexiunea
plural anexiuni anexiunile
genitiv-dativ singular anexiuni anexiunii
plural anexiuni anexiunilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z