androgin definitie

ANDROGÍN, -Ă adj. Hermafrodit. [< fr. androgyne, cf. gr. aner – bărbat, gyne – femeie]. adjectiv androgin

ANDROGÍN, -Ă I. adj. 1. hermafrodit. 2. (despre plante) cu anteridii și organe pe aceeași hifă. II. s. m. (mit.) ființă fabuloasă jumătate bărbat și jumătate femeie. (< fr. androgyne) adjectiv androgin

ANDROGÍN, -Ă, androgini, -e, adj. 1. (Despre plante) Care poartă în aceeași inflorescență flori de ambele sexe. 2. (Despre animale) Care prezintă semnele distinctive ale ambelor sexe; hermafrodit. – Fr. androgyne (< gr.). adjectiv androgin

*androgín, -ă adj. (vgr. andrógynos, d. aner, andrós, bărbat, și gyné, femeĭe). Bot. Se zice de vegetalele cu florĭ bărbăteștĭ și femeĭeștĭ tot-odată (ermafrodite), ca la nuc, alun, ș. a. adjectiv androgin

ANDROGÍN, -Ă, androgini, -e, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. m. (Bot.) (Floare) care are atât androceu, cât și gineceu. 2. (Zool.) Adj., s. m. Hermafrodit. 3. S. m. și f. Ființă fabuloasă din mitologia greacă, jumătate femeie, jumătate bărbat. – Din fr. androgyne. adjectiv androgin

androgin a. 1. de amândouă sexele; 2. Bot. se zice de vegetale cu flori bărbătești și femeiești: nucul e androgin. adjectiv androgin

androgín (hermafrodit) adj. m., s. m., pl. androgíni; adj. f., s. f. androgínă, pl. androgíne adjectiv androgin

ANDROGÍN, -Ă, androgini, -e, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. m. (Bot.) (Floare) care are atât androceu, cât și gineceu. 2. (Zool.) Adj., s. m. Hermafrodit. 3. S. m. și f. Ființă fabuloasă din mitologia greacă, jumătate femeie, jumătate bărbat. – Din fr. androgyne. adjectiv androgin

ANDROGÍN, -Ă, androgini, -e, adj. 1. (Despre plante) Care poartă în aceeași inflorescență atît flori masculine cît și flori feminine. 2. (Despre animale) Care prezintă semnele distinctive atît ale sexului masculin cît și ale celui feminin, care are organe genitale de ambele sexe; hermafrodit. adjectiv androgin