ancoraj definitie

credit rapid online ifn

ANCORÁJ s.n. 1. Ancorare. 2. Ansamblu format dintr-o ancoră și dintr-o serie de piese care servesc pentru ancorare. ♦ Loc de ancorare. ♦ Sistem de cabluri care fixează un stâlp, o construcție înaltă etc. [Cf. it. ancoraggio, fr. ancrage]. substantiv neutruancoraj

ANCORÁJ s. n. 1. loc unde se ancorează. 2. ansamblu de piese pentru ancorare. 3. sistem de cabluri care fixează un stâlp, o construcție. (< it. ancoraggio) substantiv neutruancoraj

credit rapid online ifn

ANCORÁJ, ancoraje, s. n. 1. Ancorare. 2. Ansamblu format dintr-o ancoră și dintr-o serie de piese care servesc la ancorarea ei. ♦ Sistem de cabluri, sfori etc. prin care se fixează un stâlp, o construcție înaltă etc. – Fr. ancrage (după ancoră). substantiv neutruancoraj

ancoráj s. n., pl. ancoráje substantiv neutruancoraj

ANCORÁJ, ancoraje, s. n. 1. Ancorare. 2. Loc unde se ancorează. 3. Ansamblu de piese care servește la ancorare. ♦ Sistem de cabluri, sfori etc. prin care se fixează un stâlp, o construcție înaltă etc. – Ancoră + suf. -aj (după fr. ancrage, it. ancoraggio). substantiv neutruancoraj

ANCORÁJ, ancoraje, s. n. 1. Ancorare. După ancoraj, Penelopa sări... de pe scara vaporului în barcă. BART, E. 51. 2. (Concretizat) Sistem de cabluri, sfori etc., prin care se fixează un stîlp, o construcție înaltă etc. Ancorajul de la coșul de fier a slăbit. CĂLUGĂRU, O. P. 474. substantiv neutruancoraj

*ancorágiŭ n. și (ob.) -áj n., pl. e și urĭ (it. ancoraggio, fr. ancrage). Loc de ancorat în port. Taxă plătită p. ancorare. substantiv neutruancoragiŭ

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiancoraj

ancoraj  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ancoraj ancorajul
plural ancoraje ancorajele
genitiv-dativ singular ancoraj ancorajului
plural ancoraje ancorajelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z