ANCESTRÁL, -Ă adj. Transmis prin ereditate; moștenit; strămoșesc. [< fr. ancestral]. adjectivancestral
ANCESTRÁL, -Ă, ancestrali, -e, adj. Transmis prin ereditate. – Fr. ancestral. adjectivancestral
ancestrál adj. m., pl. ancestráli; f. ancestrálă, pl. ancestrále adjectivancestral
ANCESTRÁL, -Ă, ancestrali, -e, adj. Ereditar, strămoșesc. – Din fr. ancestral. adjectivancestral
ANCESTRÁL, -Ă, ancestrali, -e, adj. Transmis prin ereditate; strămoșesc. Burghezia, cum a arătat Lenin... vede în firea țăranului sădită dorința de pămînt... ca o pornire ancestrală, ca « un glas al pămîntului ». V. ROM. noiembrie 1953, 292. Orice act al vieții noastre psihice e determinat de mediul ancestral și social. GHEREA, ST. CR. III 110. adjectivancestral
ancestral adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | ancestral | ancestralul | ancestrală | ancestrala |
plural | ancestrali | ancestralii | ancestrale | ancestralele | |
genitiv-dativ | singular | ancestral | ancestralului | ancestrale | ancestralei |
plural | ancestrali | ancestralilor | ancestrale | ancestralelor |