ANATOPÍSM s. n. ansamblu de tulburări care apar la unii emigranți ca urmare a neadaptării la noua societate. (< fr. anatopisme) substantiv neutruanatopism
anatopism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | anatopism | anatopismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | anatopism | anatopismului |
plural | — | — |