AMPLITÚDINE s.f. 1. Depărtare între pozițiile extreme ale unui punct sau ale unui corp care oscilează. ♦ (Mat.) Distanță care separă punctele extreme ale unui arc. ◊ Amplitudinea unui astru = arcul de orizont cuprins între punctul cardinal est și vest și punctul de pe orizont unde astrul răsare, respectiv apune. ♦ (Fig.) Întindere, amploare. 2. Maximul diferenței dintre valoarea unei mărimi periodice și valoarea medie a mărimii în cursul unei perioade. [< fr. amplitude, it. amplitudine, cf. lat. amplitudo – întindere]. substantiv femininamplitudine
AMPLITÚDINE, amplitudini, s. f. 1. Lungimea drumului între pozițiile extreme ale unui corp care oscilează. ♦ (Mat.) Mărimea unui arc. 2. Maximul diferenței dintre valoarea unei mărimi periodice și valoarea medie a mărimii în cursul unei perioade. – Fr. amplitude (lat. lit. amplitudo, -inis). substantiv femininamplitudine
*amplitúdine f. (lat. amplitudo, -údinis). Mărime, întindere, volum: amplitudinea uneĭ cărțĭ. Mărimea (îndoitura) uneĭ curbe saŭ deschizătura unuĭ unghĭ: amplitudinea unor oscilațiunĭ. Astr. Arcu orizontuluĭ între răsăritu saŭ apusu real și cel aparent al unuĭ astru. Fig. Desfășurare, unflare, pompă: amplitudinea vorbeĭ, gesturilor. substantiv femininamplitudine
amplitúdine s. f., g.-d. art. amplitúdinii; pl. amplitúdini substantiv femininamplitudine
AMPLITÚDINE s. f. 1. distanța dintre pozițiile externe ale unui corp care oscilează. ◊ lungimea pasului unui cal. 2. (mat.) distanță care separă punctele extreme ale unul arc de curbă. ♦ ~ a unui astru = arcul de orizont între punctul cardinal est și vest și punctul de pe orizont unde astrul răsare (apune). ◊ (fig.) întindere, amploare. 3. valoare absolută, maximă a elongației unei mărimi care variază periodic. ♦ ~ climatică = diferența dintre valorile maximă și minimă înregistrate de un element meteorologic în evoluțiile sale periodice. (< fr. amplitude, lat. amplitudo) substantiv femininamplitudine
amplitudine f. 1. întindere în lungime și în lărgime; 2. Geom. linie coprinsă între cele două extremități ale arcului unei parabole. substantiv femininamplitudine
AMPLITÚDINE, amplitudini, s. f. Depărtarea maximă dintre pozițiile extreme ale unui corp care oscilează. ♦ (Mat.) Mărimea unui arc. ♦ Fig. Întindere, amploare. – Din lat. amplitudo, -inis, fr. amplitude. substantiv femininamplitudine
amplitúdine s.f. 1 Distanța dintre pozițiile extreme ale unui corp care oscilează; mărimea unei oscilații sau variații. ♦ (muz.) Intensitate vocală. O voce de mare amplitudine. ♦ Lungimea pasului unui cal. 2 (mat.) Distanță care separă punctele extreme ale unui arc de curbă. 3 (astron.) Mărime a arcului de orizont cuprins între punctul cardinal est și vest și punctul de pe orizont unde astrul răsare, respectiv apune. 4 Valoare absolută, maximă a elongației unei mărimi care variază periodic. ◊ (meteor.) Amplitudine climatică (sau termică) = diferența dintre valorile maximă și minimă înregistrate de un element meteorologic în evoluțiile sale periodice. 5 (geogr.) Amplitudine marină = variație de nivel cuprinsă între marea culminantă și marea joasă următoare. 6 Fig. Întindere, mărime a ariei de manifestare a unui fenomen; amploare. Sociologii au analizat amplitudinea influenței tehnicii asupra dezvoltării copiilor. • /<lat. amplitūdo, -inis, fr. amplitude, it. amplitudine. („DEXI – Dicționar explicativ ilustrat al limbii române”, Ed. ARC & GUNIVAS, 2007) substantiv femininamplitudine
AMPLITÚDINE, amplitudini, s. f. 1. Extinderea unei oscilații, lungimea drumului între pozițiile extreme ale corpului care oscilează. Amplitudinea oscilațiilor unui pendul. 2. (Mat.) Mărimea unui arc, distanța care separă punctele lui extreme. substantiv femininamplitudine
amplitudine substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | amplitudine | amplitudinea |
plural | amplitudini | amplitudinile | |
genitiv-dativ | singular | amplitudini | amplitudinii |
plural | amplitudini | amplitudinilor |