AMPLIFICÁRE s.f. Acțiunea de a amplifica și rezultatul ei; mărire, dezvoltare, lărgire; amplificație. [< amplifica]. substantiv femininamplificare
AMPLIFICÁRE s. f. 1. acțiunea de a amplifica; amplificație. 2. înlănțuire de figuri de stil prin care se reiau elementele unei descrieri pentru a se reda gradat și viu imaginea. (< amplifica) substantiv femininamplificare
AMPLIFICÁRE, amplificări, s. f. Acțiunea de a (se) amplifica; lărgire, dezvoltare, mărire; intensificare. substantiv femininamplificare
amplificáre s. f., g.-d. art. amplificắrii; pl. amplificắri substantiv femininamplificare
amplificare f. desvoltarea unui subiect literar. substantiv femininamplificare
AMPLIFICÁRE, amplificări, s. f. Acțiunea de a (se) amplifica; mărire, dezvoltare. – V. amplifica. substantiv femininamplificare
AMPLIFICÁRE, amplificări, s. f. Acțiunea de a amplifica. 1. Lărgire, dezvoltare, mărire. ◊ Amplificare retorică = dezvoltarea ideilor sau argumentelor într-un discurs, constituind o calitate, cînd cuprinsul ei e interesant și plăcut, sau un defect, atunci cînd nu conține nimic nou. 2. Creștere sau întărire a valorilor electrice, acustice sau optice (obținută cu ajutorul unui amplificator). Amplificare radiofonică. substantiv femininamplificare
*amplificațiúne f. (lat. amplificátio, -ónis). Acțiunea de a amplifica. – Și -áție, dar ob. -áre. substantiv femininamplificațiune
*amplífic, a -á v. tr. (lat. ampli-fico, -ficáre d. amplus, amplu, și facere, a face. V. simplific). Măresc, dezvolt: a amplifica o carte. verb tranzitivamplific
AMPLIFICÁ vb. I 1. tr., refl. A (se) mări, a (se) dezvolta; a (se) lărgi, a da sau a căpăta amploare. ♦ A forma o fracție de aceeași valoare cu fracția dată prin înmulțirea numărătorului și a numitorului cu același număr. 2. tr. A intensifica, a mări (valori electrice, acustice, optice). [P.i. amplific, 3, 6 -că. [< lat. amplificare – a mări, cf. it. amplificare, fr. amplifier]. verb tranzitivamplifica
AMPLIFICÁ vb. I. tr., refl. 1. a (se) mări, a (se) dezvolta; a (se) intensifica. 2. (mat.) a forma o fracție de aceeași valoare cu fracția dată prin înmulțirea numărătorului și a numitorului cu același număr. II. tr. a intensifica, a mări (valori electrice, acustice, optice). (< lat. amplificare, fr. amplifier) verb tranzitivamplifica
AMPLIFICÁ, amplífic, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) lărgi, a (se) dezvolta, a (se) mări; a da sau a căpăta amploare; a (se) intensifica. 2. Tranz. A mări valorile instantanee ale unei mărimi fizice oscilatorii. – Fr. amplifier (lat. lit. amplificare). verb tranzitivamplifica
amplificá (a ~) vb., ind. prez. 3 amplífică verb tranzitivamplifica
amplificà v. a întinde, a desvolta un subiect. verb tranzitivamplificà
AMPLIFICÁ, amplific, vb. I. Tranz. și refl. A da sau a căpăta amploare, a (se) mări, a (se) lărgi, a (se) dezvolta (din punct de vedere cantitativ, intensiv etc.). – Din lat. amplificare, fr. amplifier. verb tranzitivamplifica
AMPLIFICÁ, amplífic, vb. I. T r a n z. 1. A lărgi, a dezvolta, a mări; a da amploare. (Refl.) Colonelul își mai aprinse o țigară și sorbi încă un păhărel de coniac după multe altele. I se amplificau gesturile, îi sporea vocea răgușită. SADOVEANU, M. C. 92. 2. A intensifica, a mări valori electrice, acustice sau optice. A amplifica un curent electric. verb tranzitivamplifica
amplificare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | amplificare | amplificarea |
plural | amplificări | amplificările | |
genitiv-dativ | singular | amplificări | amplificării |
plural | amplificări | amplificărilor |