amorf definitie

AMÓRF, -Ă adj. 1. (Despre corpuri) Care nu cristalizează, nu are formă precisă. 2. (Fig.) Nediferențiat, inform, moale; apatic; neorganizat. [< fr. amorphe, cf. gr. a – fără, morphe – formă]. adjectivamorf

AMÓRF, -Ă adj. 1. (despre substanțe solide) care nu are formă cristalizată proprie. 2. fără formă precisă. 3. (fig.) nediferențiat; inform. 4. (fam.) indiferent, nepăsător, apatic. (< fr. amorphe, gr. amorphos) adjectivamorf

AMÓRF, -Ă, amorfi, -e, adj. 1. (Despre substanțe) Care nu prezintă o structură cristalină; p. ext. fără formă precisă. 2. Fig. Neorganizat, nediferențiat. – Fr. amorphe (< gr.). adjectivamorf

*amórf, -ă adj. (vgr. ámorphos d. a-, fără, și morphé, formă. V. di- și poli-morf). Inform. adjectivamorf

amórf adj. m., pl. amórfi; f. amórfă, pl. amórfe adjectivamorf

amorf a. Chim. fără formă fixă, necristalizat: fosfor amorf. adjectivamorf

AMÓRF, -Ă, amorfi, -e, adj. 1. (Despre substanțe) Care nu prezintă o structură cristalină, regulată; p. ext. fără formă precisă. 2. Fig. Care nu este organizat, structurat etc. – Din fr. amorphe. adjectivamorf

AMÓRF, -Ă, amorfi, -e, adj. 1. (Chim., Min.; despre substanțe) Care nu prezintă o structură cristalină. ♦ Fără formă precisă. Masă amorfă de granit. 2. F i g. (Despre colectivități) Nediferențiat, neorganizat. adjectivamorf