Alege sensul dorit: amoreza -substantiv masculin și feminin amoreza -verb

amoreza definitie

credit rapid online ifn

*amoréz, -eáză s., pl. ejĭ, eze (după fr. amoureaux, fem. -euse, amant, -ántă). Sec. 19. Azĭ vulg. Amant, amantă. substantiv masculin și femininamorez

amoréz (înv.) s. m., pl. amorézi substantiv masculin și femininamorez

credit rapid online ifn

amorez m. amant. substantiv masculin și femininamorez

AMORÉZ s.m. și f. Iubit, drăguț, ibovnic. ♦ (Adesea peior.) Adorator, îndrăgostit. ◊ Prim amorez = actor care interpretează rolul tânărului îndrăgostit într-o piesă de teatru. [După fr. amoureux]. substantiv masculin și femininamorez

AMORÉZ, -Ă s. m. f. iubit(ă). ◊ (fam.) adorator, îndrăgostit. ♦ prim-~ = actor care interpretează rolul tânărului îndrăgostit într-o piesă de teatru. (după fr. amoureux) substantiv masculin și femininamorez

AMORÉZ, amorezi, s. m. (Astăzi rar, adesea peior.) Adorator, îndrăgostit. ◊ Prim-amorez = actor care interpretează pe scenă rolul tânărului îndrăgostit. – Din amoreză. substantiv masculin și femininamorez

AMORÉZ, amorezi, s. m. (Înv.) Adorator, îndrăgostit, iubit2 (2). ◊ Prim-amorez = actor care interpretează pe scenă rolul tânărului îndrăgostit. – Din amoreză. substantiv masculin și femininamorez

AMORÉZ, amorezi, s. m. (Astăzi rar) Adorator, îndrăgostit. Vorbeau despre el, spunînd nu drăguțul, nu amorezul, ci logodnicul domnișoarei Vasilica. PAS, Z. I 309. Plopii, umbre solitare... Visători ca amorezii Stau de veghe la fereastră. TOPÎRCEANU, S. A. 30. Pe-acea mare înălțime singuri doi tineri scăpară, Gingașa fată Selmina ș-amorezul său iubit. NEGRUZZI, S. II 7. ♦ Prim-amorez = actor care interpretează pe scenă rolul tînărului îndrăgostit. substantiv masculin și femininamorez

AMORÉZĂ, amoreze, s. f. (Înv.) Iubită. – După fr. amoureuse. substantiv masculin și femininamoreză

amoréză (înv.) s. f., g.-d. art. amorézei; pl. amoréze substantiv masculin și femininamoreză

AMORÉZĂ, amoreze, s. f. (învechit) Iubită. Edvin sprijinea în brațe p-a lui scumpă amoreză. NEGRUZZI, S. II 10. substantiv masculin și femininamoreză

AMORÉZĂ, amoreze, s. f. (Înv.) Iubită2 (2). – După fr. amoureuse. substantiv masculin și femininamoreză

AMOREZÁ vb. I. refl. A se îndrăgosti de cineva. [< amorez, cf. it. amoreggiare]. verbamoreza

AMOREZÁ vb. refl. a se îndrăgosti. (< amorez) verbamoreza

AMOREZÁ, amorezez, vb. I. Refl. A se îndrăgosti de cineva. – Din amorez. verbamoreza

amorezá (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 se amorezeáză verbamoreza

amorezà v. a prinde dragoste, a îndrăgi pe cineva. verbamorezà

AMOREZÁ, amorezez, vb. I. Refl. (Înv.) A se îndrăgosti de cineva; a se îna­mora. – Din amorez. verbamoreza

AMOREZÁ, amorezez, vb. I. R e f l. A se îndrăgosti (de cineva). Pentru mine erai zeul unui mit olimpian... Și de care al meu suflet iubitor s-amorezase. MACEDONSKI, O. I 75. Se povestește cum că odată Un derviș pustnic, om cuvios, S-amorezase văzînd o fată Cu trup subțire, cu chip frumos. ALEXANDRESCU, M. 325. verbamoreza

*amorezéz (mă) v. refl. (d. amoréz). Vulg. Mă înamorez, mă îndrăgostesc. verbamorezez

*înamoréz (mă) v. refl. (it. innamorarsi, d. amore, amor). Mă îndrăgostesc, prind ĭubire de o ființă de alt sex. (E maĭ elegant de cît a se amoreza). verbînamorez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiamoreza

amoreza  substantiv masculin și feminin infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)amoreza amorezare amorezat amorezând singular plural
amorezând amorezați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) amorezez (să)amorezez amorezam amorezai amorezasem
a II-a (tu) amorezezi (să)amorezezi amorezai amorezași amorezaseși
a III-a (el, ea) amorezea (să)amorezai amoreza amoreză amorezase
plural I (noi) amorezăm (să)amorezăm amorezam amorezarăm amorezaserăm
a II-a (voi) amorezați (să)amorezați amorezați amorezarăți amorezaserăți
a III-a (ei, ele) amorezea (să)amorezeze amorezau amoreza amorezaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z