amonit definitie

credit rapid online ifn

AMONÍT s.m. Gen de moluscă cefalopodă fosilă cu cochilia în spirală, compartimentată. [Pl. -iți. / < fr. ammonite, cf. Ammon – zeu egiptean]. substantiv masculinamonit

AMONÍT s.n. Exploziv constituit din azotat de amoniu și compuși nitrici. [< germ. Ammonit]. substantiv masculinamonit

credit rapid online ifn

AMONÍT1 s. m. cefalopod fosil cu cochilia în spirală, compartimentată. (< fr. ammonite) substantiv masculinamonit

AMONÍT2 s. n. exploziv constituit din azotul de amoniu și compuși nitrici. (< germ. Ammonit) substantiv masculinamonit

AMONÍT, amoniți, s. m. Numele unor moluște cefalopode fosile cu cochilia în formă de spirală împărțită în mai multe compartimente. – Fr. ammonite. substantiv masculinamonit

*amonít m. (numele luĭ Ammon [Joĭe] în Egipt; fr. ammonite). Geol. Un fel de melcĭ fosilĭ, numițĭ altă-dată și coarnele luĭ Ammon. substantiv masculinamonit

amonít s. m., pl. amoníți substantiv masculinamonit

amonit m. soiu de scoici fosile. substantiv masculinamonit

AMONÍT, amoniți, s. m. (La pl.) Ordin de moluște cefalopode fosile, cu cochilia în formă de spirală împărțită în mai multe compartimente, care au trăit în paleozoic; (și la sg.) moluscă aparținând acestui ordin. – Din fr. ammonite. substantiv masculinamonit

AMONÍT, amoniți, s. m. Numele unei moluște cefalopode fosile cu cochilia în formă de spirală și împărțită prin pereți în mai multe compartimente. substantiv masculinamonit

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiamonit

amonit  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amonit amonitul
plural amoniți amoniții
genitiv-dativ singular amonit amonitului
plural amoniți amoniților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z