amoc definitie

AMÓC s.n. 1. (Med.) Boală mintală tropicală, provocată de abuzul de stupefiante, de excitante etc., manifestată prin tendință la fugă și furie (criminală). 2. (Fig.) Izbucnire violentă, furie inexplicabilă. [Pl. -curi. / < fr. amok < malaiez. amok – nebunie furioasă]. substantiv neutru amoc

amoc, amocuri s. n. 1. ardoare 2. poftă de a face dragoste; excitație 3. furie 4. vagin substantiv neutru amoc

AMÓC s. n. 1. boală mintală tropicală, provocată de abuzul de stupefiante, excitante etc., manifestată prin tendință la fugă și impulsuri criminale. 2. (fig.) izbucnire violentă. (< fr., engl. amok) substantiv neutru amoc

AMÓC s. n. Boală mintală tropicală care se datorește abuzului de stupefiante. – Fr. amok. substantiv neutru amoc

amóc s. n., pl. amócuri substantiv neutru amoc

AMÓC, amocuri, s. n. Boală mintală tropicală, care se datorează abuzului de stupefiante și care se manifestă prin atitudini periculoase, cu impulsuri spre omuci­dere. ♦ Furie. – Din fr. amok. substantiv neutru amoc

AMÓC s. n. Boală mintală tropicală care se datorește abuzului de stupefiante. substantiv neutru amoc

a-i veni (cuiva) amocul expr. a avea o ieșire nervoasă. substantiv neutru aiveni

miere de amoc expr. (er.) spermă. substantiv neutru mieredeamoc

a o lua amocul expr. (er. – d. femei) a dori să aibă relații sexuale substantiv neutru aoluaamocul

a da amocul în cineva expr. (er.) a se îndrăgosti de cineva. substantiv neutru adaamoculîncineva