amiral definitie

AMIRÁL s.m. I. Cel mai înalt grad în marina militară (care corespunde gradului de general-colonel din armata terestră); militar care are acest grad. ◊ Vas-amiral = navă care poartă pavilionul amiralului. II. Fluture de zi, mare, frumos colorat, ale cărui larve trăiesc pe urzici. [< fr. amiral, cf. it. ammiraglio < ar. amir – șef]. substantiv masculinamiral

AMIRÁL s. m. I. cel mai înalt grad în marina militară. ♦ (adj.) navă ~ = navă care poartă pavilionul amiralului. II. fluture ~ = fluture de zi, mare, frumos colorat. (< fr. amiral) substantiv masculinamiral

AMIRÁL, amirali, s. m. I. Grad în marina militară, corespunzător gradului de general-colonel din armata terestră; persoană care poartă acest grad. II. Fluture de zi mare, foarte frumos colorat, ale cărui larve trăiesc pe urzici (Vanessa atalanta). – Fr. amiral. substantiv masculinamiral

amirál s. m., pl. amiráli substantiv masculinamiral

amiral m. titlul gradului celui mai înalt în marina militară, comandantul unei flote. substantiv masculinamiral

*amirál m. (fr. amiral, d. ar. amir și emir, șef; amir-al-bahr, șefu măriĭ. V. emir). Ofițeru cel maĭ mare în marină (ca generalu pe uscat). Adj. fix: vas, navă amiral, pe care e un amiral. substantiv masculinamiral

AMIRÁL, amirali, s. m. I. Cel mai mare grad în marina militară, corespunzător gradului de general-colonel din armata terestră; persoană care poartă acest grad. II. Fluture de zi, mare, foarte frumos colorat, ale cărui larve trăiesc pe urzici (Vanessa atalanta). – Din fr. amiral. substantiv masculinamiral

AMIRÁL, amirali, s. m. Grad superior în marina militară, corespunzător gradului de general-colonel din armata terestră; persoană care poartă acest grad. Amiralul... traversă ceremonios salonul, ca la o inspecție generală. BART, E. 145. ♦ Vas-(sau navă-) amiral = navă pe care se găsește comandantul unui grup de nave (amiralul) și care poartă pavilionul amiralului. Pavilionul este înălțat brusc pe catargul navei-amiral. CAMIL PETRESCU, T. II 198. substantiv masculinamiral