amidon definitie

AMIDÓN s. n. polizaharidă naturală, substanță de rezervă în plante, sub formă de granule. (< fr. amidon) substantiv neutru amidon

AMIDÓN s.n. Substanță organică, aflată în semințe, în fructe etc. sub formă de granule, folosită în industria alimentară, chimică etc. [< fr. amidon]. substantiv neutru amidon

AMIDÓN s. n. Substanță organică ce se găsește, în formă de granule, în semințele, fructele, tuberculele plantelor; se folosește în industria alimentară, chimică etc. – Fr. amidon (< gr.). substantiv neutru amidon

*amidón n., pl. urĭ (fr. amidon, d. lat. ámylum, vgr. amylon, amidon). Féculă care se scoate maĭ ales din cereale și din care se face scrobeală. (E insolubilă în spirt. La 170° se preface în dextrină). Scrobeală. substantiv neutru amidon

amidón (substanță organică) s. n. substantiv neutru amidon

amidon n. 1. feculă extrasă din cereale (grâu, porumb, secară, cartofi); 2. pastă din această feculă din care se face scrobeală albă. substantiv neutru amidon

AMIDÓN s. n. Substanță organică ce se găsește în semințele, fructele și tuberculele plantelor și care se folosește în industria alimentară, chimică etc. – Din fr. amidon. substantiv neutru amidon

AMIDÓN s. n. Substanță organică hidrocarbonată. care ia naștere, în părțile verzi ale plantei, prin sinteză, sub acțiunea luminii solare și se acumulează sub formă de granule microscopice în semințe, în fructe, în tubercule etc.; se folosește în industria alimentară, chimică,, textilă etc. substantiv neutru amidon

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului amidon

amidon   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amidon amidonul
plural amidonuri amidonurile
genitiv-dativ singular amidon amidonului
plural amidonuri amidonurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z