reduceri si promotii 2018
Definitie amestecătură - ce inseamna amestecătură - Dex Online

amestecătură definitie

AMESTECĂTÚRĂ, amestecături, s. f. 1. Produs al amestecării; amestec. 2. Îngrămădire întâmplătoare de lucruri sau de ființe, tot lipsit de unitate. – Din amesteca + suf. -(ă)tură. substantiv feminin amestecătură

amestecătúră f., pl. ĭ. Lucru amestecat, amestec. Iron. Lume amestecată, societate neomogenă. Vechĭ. Învălmășeală. Neînțelegere, intrigă. Încurcătură. substantiv feminin amestecătură

amestecătúră s. f., g.-d. art. amestecătúrii; pl. amestecătúri substantiv feminin amestecătură

amestecătură f. amestec (în rău sau cu dispreț). substantiv feminin amestecătură

AMESTECĂTÚRĂ, amestecături, s. f. 1. Produs al amestecării; amestec (1). 2. Îngrămădire întâmplătoare de lucruri sau de ființe; formație lipsită de unitate; amestec (2). – Amesteca + suf. -ătură. substantiv feminin amestecătură

AMESTECĂTÚRĂ, amestecături, s. f. 1. Produs al amestecării, tot format din elemente diferite puse la un loc; amestec. Spoindu-se... cu amestecătura aceasta de lacrimi, îi veni văzul. ISPIRESCU, L. 344. ♦ (În legătură cu abstracte) [Simțea] o nehotărîtă amestecătură de ură și de curiozitate, o dorință de a se apropia de fată, de a o cunoaște și a o povățui. D. ZAMFIRESCU, R. 170. 2. Totalitate întîmplătoare, dezordonată, lipsită de proporție, de unitate. Te simțeai bine în amestecătura de băieți și fete de pretutindeni. PAS, Z. I 295. substantiv feminin amestecătură

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului amestecătură

amestecătură   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amestecătu amestecătura
plural amestecături amestecăturile
genitiv-dativ singular amestecături amestecăturii
plural amestecături amestecăturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z