AMBIVALÉNT, -Ă adj. (Liv.) Care prezintă ambivalență. [< fr. ambivalent]. adjectivambivalent
AMBIVALÉNT, -Ă adj. care prezintă ambivalență. (< fr. ambivalent) adjectivambivalent
*ambivalént adj. m., pl. ambivalénți; f. ambivaléntă, pl. ambivalénte adjectivambivalent
AMBIVALÉNT, -Ă, ambivalenți, -te, adj. Cu ambivalență. – Din fr. ambivalent. adjectivambivalent
ambivalent adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | ambivalent | ambivalentul | ambivalentă | ambivalenta |
plural | ambivalenți | ambivalenții | ambivalente | ambivalentele | |
genitiv-dativ | singular | ambivalent | ambivalentului | ambivalente | ambivalentei |
plural | ambivalenți | ambivalenților | ambivalente | ambivalentelor |