ambigen definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeambigen
- Vezi aici mai multe rimeambigen
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuam
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuamb
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuen
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cugen
AMBIGÉN, -Ă adj. Gen ambigen = nume impropriu pentru genul neutru din limba română. [< lat. ambigenus]. adjectivambigen
AMBIGÉN, -Ă adj. 1. gen ~ = genul neutru. 2. cu stamine și pistile în aceeași floare; monoclin, bisexuat. (< lat. ambigenus) adjectivambigen
AMBIGÉN, -Ă, ambigeni, -e, adj. (Gram.; impr., în expr.) Genul ambigen (și substantivat, n.) = genul neutru. – Lat. lit. ambigenus. adjectivambigen
ambigén2 s. n. adjectivambigen
ambigén1 adj. m., pl. ambigéni; f. ambigénă, pl. ambigéne adjectivambigen
AMBIGÉN, -Ă, ambigeni, -e, adj. (Gram.; rar, în sintagmele) Genul ambigen (și substantivat, n.) = genul neutru. Substantiv ambigen = substantiv neutru. – Din lat. ambigenus „corcit”. adjectivambigen
AMBIGÉN adj. n. (În gramatica romînească, impropriu, în e x p r.) Genul ambigen (și substantivat) = genul neutru. adjectivambigen
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiambigen
| ambigen adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | ambigen | ambigenul | ambigenă | ambigena |
| plural | ambigeni | ambigenii | ambigene | ambigenele | |
| genitiv-dativ | singular | ambigen | ambigenului | ambigene | ambigenei |
| plural | ambigeni | ambigenilor | ambigene | ambigenelor | |