ambiant definitie

credit rapid online ifn

AMBIÁNT, -Ă adj. Înconjurător, din apropiere, vecin, din jur. [Pron. -bi-ant. / < fr. ambiant, cf. lat. ambire – a înconjura]. adjectivambiant

AMBIÁNT, -Ă adj. (despre mediu, atmosferă) înconjurător. (< fr. ambiant, lat. ambiens) adjectivambiant

credit rapid online ifn

AMBIÁNT, -Ă, ambianți, -te, adj. Care se găsește în jur, în apropiere; înconjurător. [Pr.: -bi-ant] – Fr. ambiant. adjectivambiant

ambiánt (-bi-ant) adj. m., pl. ambiánți; f. ambiántă, pl. ambiánte adjectivambiant

ambiant a. care înconjoară: mediu ambiant. adjectivambiant

AMBIÁNT, -Ă, ambianți, -te, adj. Care se găsește în jur, în apropiere, înconjurător. [Pr.: -bi-ant] – Din fr. ambiant. adjectivambiant

AMBIÁNT, -Ă, ambianți, -te, adj. Care se găsește în. jur, în apropiere; înconjurător. Mediu ambiant. Atmosferă ambiantă. – Pronunțat: -bi-ant. adjectivambiant

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiambiant

ambiant  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ambiant ambiantul ambiantă ambianta
plural ambianți ambianții ambiante ambiantele
genitiv-dativ singular ambiant ambiantului ambiante ambiantei
plural ambianți ambianților ambiante ambiantelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z