ambalaj definitie

AMBALÁJ s.n. Împachetare; (concr.) materialul (hârtie, carton, pânză, cutie etc.) în care se împachetează ceva. [Cf. fr. emballage]. substantiv neutruambalaj

AMBALÁJ s. n. împachetare; material în care se împachetează ceva. (< fr. emballage) substantiv neutruambalaj

AMBALÁJ, ambalaje, s. n. Ambalare; (concr.) material în care se împachetează ceva. – Fr. emballage. substantiv neutruambalaj

*ambaláj n., pl. e (fr. emballage). Com. Împachetare. Materialu în care e împachetat ceva. V. hîrzob. substantiv neutruambalaj

ambaláj s. n., pl. ambaláje substantiv neutruambalaj

ambalaj n. împachetare de mărfuri. substantiv neutruambalaj

AMBALÁJ, ambalaje, s. n. Ambalare; (concr.) material sau obiect în care se împachetează ceva. – Din fr. emballage. substantiv neutruambalaj

AMBALÁJ, ambalaje, s. n. Ambalare, împachetare. Hîrtie de ambalaj. ♦ Material în care se împachetează anumite produse; mod de împachetare. Medicament in ambalaj original, cm Producătorii contractanți sînt sprijiniți in procurarea de semințe, materiale, îngrășăminte chimice și li se pun la dispoziție ambalajele necesare pentru transportul legumelor și zarzavaturilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2655. substantiv neutruambalaj

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiambalaj

ambalaj  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ambalaj ambalajul
plural ambalaje ambalajele
genitiv-dativ singular ambalaj ambalajului
plural ambalaje ambalajelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z