aluviune definitie

ALUVIÚNE s.f. Material detritic (mâl, nisip, pietriș) transportat și depus prin acțiunea apelor curgătoare. [Cf. fr. alluvion, lat. alluvio < alluere – a spăla]. substantiv femininaluviune

ALUVIÚNE s. f. material detritic transportat și depus de apele curgătoare. (< fr. alluvion, lat. alluvio) substantiv femininaluviune

ALUVIÚNE, aluviuni, s. f. Depozit de nămol, nisip și pietriș, adus de apele curgătoare și depus în lungul albiilor. [Pr.: -vi-u-] – Fr. alluvion (lat. lit. alluvio, -onis). substantiv femininaluviune

*aluviúne f. (lat. allúvio, -ónis. V. diluviŭ). Luarea terenuluĭ de ape și depunerea luĭ supt formă de nomol [!] (nisip, petriș) în alte locurĭ. Teren format din aluviune. V. agest, podmol. substantiv femininaluviune

aluviúne (-vi-u-) s. f., g.-d. art. aluviúnii; pl. aluviúni substantiv femininaluviune

aluviune f. creșterea terenului prin depozitul lent și necontenit al apelor. substantiv femininaluviune

ALUVIÚNE, aluviuni, s. f. Material format din bolovani, mâl, nisip și pietriș, adus de apele curgătoare și depus pe fundul albiei, pe luncă sau la vărsare. [Pr.: -vi-u-] – Din fr. alluvion, lat. alluvio, -onis. substantiv femininaluviune

ALUVIÚNE, aluviuni, s. f. Depozit de nămol, nisip și pietriș, adus de apele curgătoare și depus în lungul albiilor. – Pronunțat: -vi-u-. substantiv femininaluviune