ALUNGÍT, -Ă, alungiți, -te, adj. Care are (sau ia) formă lunguiață; prelung. – Din a3 + lungit (după fr. allongé). adjectivalungit
ALUNGÍT, -Ă, alungiți, -te, adj. Care are (sau ia) formă lunguiață; prelung. – A3 + lungit (după fr. allongé). adjectivalungit
ALUNGÍT, -Ă, alungiți, -te, adj. Care are (sau ia) formă lunguiață; prelung. Pe tîmpla stingă avea două vînătăi alungite, ca de vergea. MIHALE, O. 512. adjectivalungit
alungí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. alungésc, imperf. 3 sg. alungeá; conj. prez. 3 să alungeáscă verb tranzitivalungi
ALUNGÍ, alungesc, vb. IV. 1. Refl. A se mări în lungime, a se lungi, a se întinde (subțiindu-se). ♦ A se subția. 2. Tranz. A prelungi, a întinde. – După fr. allonger. verb tranzitivalungi
ALUNGÍ vb. IV v. lungi. verb tranzitivalungi
alungit adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | alungit | alungitul | alungită | alungita |
plural | alungiți | alungiții | alungite | alungitele | |
genitiv-dativ | singular | alungit | alungitului | alungite | alungitei |
plural | alungiți | alungiților | alungite | alungitelor |