altercație definitie

credit rapid online ifn

ALTERCÁȚIE s.f. Ceartă; dispută violentă, schimb de cuvinte grele. [Gen. -iei, var. altercațiune s.f. / cf. fr. altercation, lat. altercatio]. substantiv femininaltercație

ALTERCÁȚIE s. f. ceartă; dispută violentă. (< fr. altercation, lat. altercatio) substantiv femininaltercație

credit rapid online ifn

ALTERCÁȚIE, altercații, s. f. (Rar) Schimb violent de cuvinte; ceartă. – Fr. altercation (lat. lit. altercatio, -onis). substantiv femininaltercație

altercáție (dispută) (-ți-e) s. f., art. altercáția (-ți-a), g.-d. art. altercáției; pl. altercáții, art. altercáțiile (-ți-i-) substantiv femininaltercație

ALTERCÁȚIE, altercații, s. f. Schimb violent de cuvinte între două sau mai multe persoane. – Din fr. altercation, lat. altercatio, -onis. substantiv femininaltercație

ALTERCÁȚIE, altercații, s. f. (Rar) Schimb violent de cuvinte; ceartă. Am avut cu ea și altercații. IBRĂILEANU, A. 28. – Variantă: altercațiúne (DUMITRIU, B. F. 161) s. f. substantiv femininaltercație

altercați(un)e f. ceartă, dispută. substantiv femininaltercațiune

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluialtercație

altercație   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular altercație altercația
plural altercații altercațiile
genitiv-dativ singular altercații altercației
plural altercații altercațiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z