ALTERÁT, -Ă, alterați, -te, adj. 1. Modificat, schimbat (în rău); descompus, stricat. 2. Denaturat, falsificat. 3. (Fon.; despre sunete) Schimbat, modificat. 4. (Muz.; despre sunete sau acorduri) Ridicat sau coborât cu un semiton sau două. – V. altera. adjectivalterat
ALTERÁT, -Ă, alterați, -te, adj. 1. (Despre materii organice) Descompus, stricat. 2. Denaturat, falsificat. 3. (Fon.; despre sunete) Schimbat, modificat. 4. (Muz.; despre sunete sau acorduri) Ridicat sau coborât cu un semiton sau două. – V. altera. adjectivalterat
ALTERÁT, -Ă, alterați, -te, adj. 1. Modificat, schimbat, transformat (în rău); (despre alimente) stricat. Carne alterată. ◊ F i g. [Invalidul] are o voce alterată, plină de îndîrjire. SAHIA, N. 16. Dan... întreabă c-un glas alterat de spaimă: Cine e? VLAHUȚĂ, O. A. III 174 2. Denaturat, falsificat. Text alterat. 3. (Despre sunete) Schimbat, modificat. 4. (Despre sunete sau acorduri) Ridicat ori coborît cu un semiton sau două. adjectivalterat
alterá (a ~) vb., ind. prez. 3 altereáză verb tranzitivaltera
alterà v. 1. a schimba starea unui lucru; 2. a preface din bine în rău, a strica. verb tranzitivalterà
ALTERÁ vb. I. 1. refl. A se descompune (din cauza unui anumit agent extern); (despre alimente) a se strica. 2. tr. A denatura, a falsifica. 3. refl. (Fon.; despre sunete) A se preface, a se schimba. 4. tr. A ridica ori a coborî un sunet sau un acord cu un semiton cu ajutorul accidenților muzicali. [< fr. altérer, cf. lat. alterare]. verb tranzitivaltera
ALTERÁ, alterez, vb. I. 1. Refl. A se descompune sub influența unui agent extern; (despre alimente) a se strica. ◊ Tranz. Căldura alterează alimentele. 2. Tranz. A denatura, a falsifica. 3. Refl. (Fon.; despre sunete) A se schimba, a se transforma. 4. Tranz. (Muz.) A ridica sau a coborî un sunet, un acord etc. cu un semiton sau două (cu ajutorul diezilor, bemolilor etc.). – Fr. altérer (lat. lit. alterare). verb tranzitivaltera
ALTERÁ vb. I. refl. 1. a se descompune; (despre alimente) a se strica. ◊ (despre roci) a (se) dezagrega. 2. (lingv.; despre sunete) a-și modifica pronunțarea sub influența altui sunet. II. tr. 1. a denatura adevărul. 2. (muz.) a se modifica înălțimea unui sunet. (< fr. altérer, lat. alterare) verb tranzitivaltera
ALTERÁ, alterez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A suferi sau a face să sufere transformări sub acțiunea mediului extern; a (se) descompune, a (se) strica. ◊ Tranz. Căldura alterează alimentele. 2. Tranz. A denatura, a falsifica, a se transforma. 3. Refl. (Fon.; despre sunete) A se schimba, a se transforma. 4. Tranz. (Muz.) A ridica sau a coborî un sunet, un acord etc. cu un semiton sau două (cu ajutorul diezilor, bemolilor etc.). – Din fr. altérer, lat. alterare. verb tranzitivaltera
ALTERÁ, alterez, vb. I. 1. R e f l. A se descompune sub influența unui agent extern; (despre alimente) a se strica. Unele medicamente se alterează la căldură Peștele se alterează repede. ◊ T r a n z. Căldura alterează alimentele. 2. T r a n z. A denatura, a falsifica. A altera un text. 3. Refl. (Rar, despre sunete, în special despre labiale) A se schimba. Sunetul « p » s-a alterat, trecînd la « k' », în cuvîntul « piatră », care a devenit astfel «chiatră». 4. T r a n z. A ridica sau a coborî un sunet sau un acord cu un semiton sau două (cu ajutorul diezilor, bemolilor etc.). verb tranzitivaltera
*alteréz v. tr. (lat. áltero, -áre, d. álter, altu). Schimb în răŭ: mi-am alterat sănătatea. V. refl. Mă stric: untu s' a alterat de căldură. Mă schimb de emoțiune saŭ de boală: vocea i se alterase. verb tranzitivalterez
alterat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | alterat | alteratul | alterată | alterata |
plural | alterați | alterații | alterate | alteratele | |
genitiv-dativ | singular | alterat | alteratului | alterate | alteratei |
plural | alterați | alteraților | alterate | alteratelor |