alofon definitie
ALOFÓN s.n. (Lingv.) Variantă a aceluiași sunet sau fonem. [< engl. allophone]. substantiv neutru alofon
ALOFÓN s. n. (fon.) variantă a unui fonem, în funcție de context. (< fr. allophone) substantiv neutru alofon
*alofón s. n., pl. alofóne substantiv neutru alofon
ALOFÓN, alofone, s.n. (Fon.) Variantă pozițională a unui fonem. – Din fr. allophone. substantiv neutru alofon
Sinonime, declinări si rime ale cuvantului alofon
| alofon substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | alofon | alofonul |
| plural | alofone | alofonele | |
| genitiv-dativ | singular | alofon | alofonului |
| plural | alofone | alofonelor | |