alifie definitie

alifíe (alifíi), s. f. – Unguent. – Mr. alfie. Ngr. ἀλουφή (Roesler 564). substantiv femininalifie

alifie, alifii s. f. (apelativ peior.d. oameni) prost, nerod substantiv femininalifie

ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat de consistență moale, cu întrebuințări externe în medicină și în cosmetică. – Ngr. alifi „unsoare”. substantiv femininalifie

alifíe f. (ngr. alifí, vgr. aloiphé, unsoare. V. sinalefă. Unsoare consistentă (ungŭent) care se întrebuințează contra bubelor. V. pomadă. – Vechĭ și alefíe și alifiŭ, n., pl. urĭ. substantiv femininalifie

alifíe s. f., art. alifía, g.-d. art. alifíei; pl. alifíi, art. alifíile substantiv femininalifie

alifie f. unsoare (mai ales ca leac). [Gr. mod.]. substantiv femininalifie

ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat farmaceutic de uz extern, compus din substanțe me­dicamentoase încorporate într-o masă onctuoasă și folosit în medicină și în cosmetică. – Din ngr. alifí „unsoare”. substantiv femininalifie

ALIFÍE, alifii, s. f. Preparat de consistență moale, destinat întrebuințării externe în medicină și în cosmetică, V. unguent. Să ne ploconim înaintea cuvioșiei-sale și s-o întrebăm ce alifii întrebuințează de are mîni de catifea. – Alifie prescrisă de dumneata, doctore. SADOVEANU, P. M. 214. [Era] negustor de piatra-sulimanului sau piatră bună de făcut alifie de obraz, salcie, fumuri și alte otrăvuri. CREANGĂ, P. 112. ◊ F i g. Din inima-ți iei miruri, alifii. Mătasea cerului o rupi fîșii Și pipăi răni, și legi, și-alini, și-nvii. TOMA, C. V. 274. substantiv femininalifie

a fi uns cu toate alifiile expr. a avea mare experiență; a fi versat; a nu putea fi înșelat. substantiv femininafiunscutoatealifiile

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluialifie

alifie  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alifie alifia
plural alifii alifiile
genitiv-dativ singular alifii alifiei
plural alifii alifiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z